Aflata pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, manastirea este renumita ca loc de reculegere, mangaiere si intarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc in acest locas sfant. Istoria Manastirii Brancoveanu incepe în secolul al XVII-lea.
Daca la inceputul secolului XVI avem mai multe marturii indirecte despre existenta manastirii prin mentionarea unor calugari de aici in diferite acte, dispersate, primele dovezi directe le avem din anul 1654, cand satul si mosia din Sambata de Sus au intrat în stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor. Acesta, se spune ca a construit o bisericuţa din lemn pe valea raului Sambata, probabil pentru calugarii sihastri de aici. Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti (1688-1714), a zidit din piatra si caramida o manastire.
Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brancoveanu, Grigorie Maior, a trimis în 1785 pe generalul Preiss, care a daramat manastirea brancovenilor. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a fost adusa in stare de ruina. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus i-a revenit Inalt Prea Sfintitul Dr. Nicolae Balan, care a început restaurarea bisericii în anul 1926. Sfintirea a fost facuta în anul 1946, dupa razboi. 
Al treilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus este Inalt Prea Sfinţitul Doctor Antonie Plamadeala, ales în anul 1982.  Arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului, Crisanei si Maramuresului. I.P.S. Dr. Antonie Plamadeala a rezidit din temelie incinta Manastirii Brancoveanu, lucrare inceputa in anul 1985. Sub indrumarea sa directa, s-au facut reparatii capitale si s-a restaurat pictura din biserica. Incinta in stil brancovenesc a fost ridicata din temelie.  In prezent obstea manastirii numara aproape 40 vietuitori, fiind condusa de parintele staret Arhimandrit Ilarion Urs.