| Calimanesti - Caciulata |
| |
Calimanesti Caciulata este o statiune balneoclimaterica permanenta, situata pe malul drept al Oltului, la o altitudine de 260 m. Adapostul muntilor ii asigura o clima blanda, cu o temperatura medie de 9 grade Celsius. Este ferita de vant si de curenti puternici.
Factori de cura: izvoare de ape termale si atermale, sulfuroase, clorurosodice, calcice, bicarbonatate, cu diferite concentratii; climat de curatare.
Instalatii si proceduri de tratament: bai calde cu apa minerala sulfuroasa, instalatii pentru hidroterapie si termoterapie, instalatii pentru kinetoterapie, instalatii pentru inhalatii si aerosoli, sali de gimnastica medicala, sauna, piscine acoperite. |
| |
| |
| Manastirea Cozia |
| |
Una dintre cele mai autentice podoabe ale arhitecturii bisericesti autohtone, Manastirea Cozia traieste si va dainui in istoria poporului roman deopotriva prin insemnatatea ei artistica si spirituala, cat si prin vechimea ei.
In cei peste 600 de ani de la intemeiere, mii de calugari au vietuit si s-au format aici, unii ajungand ierarhi vestiti si cunoscuti oameni de cultura.
Pe plan istoric Manastirea Cozia va aminti intotdeauna de Voievodul Tarii Romanesti Mircea cel Mare, gloriosul ei ctitor, precum si de alti mari domnitori romani si straini de care trecutul ei este legat.
Prin comorile de arta din cuprinderea ei, Manastirea Cozia a pus la indemana cercetatorilor un bogat, interesant si variat material arhitectonic, de sculptura in piatra sau lemn si de pictura murala. Poetilor si scriitorilor le-a oferit teme pentru operele lor. In decursul framantatei noastre istorii, manastirea a fost si un insemnat punct strategic. Fiind unul dintre cele mai vechi si complexe monumente istorice si de arta, bucurandu-se si de o pitoreasca situare, Cozia este mult cautata de pelerinii din tara si din strainatate. |
| |
| |
| Manastirea Ostrov |
| |
Ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab si a sotiei sale Despina, Schitul (Manastirea) Ostrov a fost construit intre anii 1518 - 1522. Numele de Ostrov ii vine de la faptul ca este construita pe un ostrov (insulita) a Oltului in centrul orasului-statiune Calimanesti, din judetul Valcea.
Biserica schitului este zidita pe locul unui mai vechi lacas si a fost sfintita nezugravita.
De remarcat in arhitectura interioara tampla aurita din lemn de tei, veche de cand biserica, icoanele imparatesti si Icoana Maicii Domnului, restaurata in 1791 de un cunoscut zugrav de biserici al locului, Ioan Zugravul.
Fara a minimaliza restul de valori, sunt trei icoane: Sfantul Nicolae, Coborarea de pe Cruce si Sfantul Sava, de o mare valoare artistica, din perioada de inceput a bisericii, acum se afla in custodia Muzeului de Arta al Romaniei.
Schitul se mai remarca prin lucruri importante petrecute aici si care au marcat istoria pamantului romanesc. Fiind schit de calugarite de pe la 1700 pana in 1890, aici s-au calugarit sotia lui Neagoe Basarab, Doamna Despina, cu numele de Platonia si mama lui Mihai Viteazul cu numele de Teofana.
O remarca importanta in istoria schitului: la sfarsitul anilor '70, datorita lucrarilor de amenajare hidroelectrica a Oltului, insulita a fost inaltata cu circa 6 m, distrugandu-se o padure bogata de fagi, stejari si brazi. S-a ridicat si biserca si s-au refacut si anexele. Cu toate ca s-au facut replantari, existand acum circa 47 de specii de arbori ca si trandafiri, farmecul ambiant nu mai este acelasi. |
| |
| |
| Ruinele Castrului roman Arutela |
| |
Castrul dateaza din anii 37 - 138 d. Hr., din epoca romana. Datarea s-a facut pe baza unei inscriptii, descoperita in dublu exemplar, din care rezulta ca acest castru a fost construit in vremea imparatului Hadrian, de Suri Sagittari, din ordinul lui Titus Flavius Constans, procurator imperial al Daciei inferioare. Ultima moneda, ca datare, descoperita la Arutela, a fost emisa intre anii 220 - 223. La Arutela, a existat si o asezare dacica; aceasta si-a prelungit existenta si sub stapanirea romana.
Castrul Arutela asigura circulatia pe Valea Oltului, spre Transilvania si facea parte, alaturi de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de aparare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasa de la rasarit. De forma patrata, castrul a fost construit din piatra. Zidul de incinta a fost ridicat din blocuri mari de piatra de forma dreptunghiulara, si dupa caz, din lespezi subtiri si piatra marunta, nefasonata, prinse cu mortar, pentru a se asigura orizontalitatea.
La nord de castru se afla piscul lui Teofil, pe platoul caruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreapta spre est, la 300 de metri inaltime fata de Poiana Bivolari. Acest turn, orientat spre Olt, avea rolul de a supraveghea intrarea in defileu, catre Dacia Superior, asigurand totodata si urmarirea traficului rutier spre Castra Traiana (Daesti). Dovezile arheologice indica faptul ca, inca din antichitate, apele Oltului au distrus latura de vest a castrului, determinand retragera de aici a garnizoanei romane. Primele sapaturi, in Poiana Bivolari, s-au facut de catre Ministerul Domeniilor, in anii 1888 - 1889, pentru captarea apelor termale sulfuroase. S-au descoperit obiecte de metal si monede romane de pe vremea imparatilor Hadrian, Septimiu Sever, Iulia Domna, Caracalla.
Intre anii 1897 - 1902, castrul Arutela este distrus partial prin construirea caii ferate Ramnicu Valcea - Raul Vadului. |
